- Fiecare din noi a trecut prin ceva ce l-a schimbat pentru totdeauna –
-
Toatǎ perioada asta, de la apariția virusului, a fost destul de depresivǎ pentru mulți dintre noi. Dar care, ȋn același timp a fost un test, o lecție din care am ȋnvǎțat foarte multe. A fost și o perioadǎ ȋn care am respins, uneori ȋntr-un mod elegant, uneori poate brutal, destul de mulți oameni. Unii au ȋnțeles, unii cu siguranțǎ s-au supǎrat. Am considerat cǎ procedez corect, deși de multe ori corectitudinea nu e tocmai o virtute.
Nu ne atingem, nu ne mai știm mirosul, ne-au mai rǎmas doar vocile și imaginile, datoritǎ tehnologiei; altfel…inimi ȋmpietrite. Suntem oameni și niciodatǎ nu vom fi pregǎtiți sǎ dǎm nas ȋn nas cu drame, dar mereu suficient de naivi sǎ credem cǎ suntem fericiți. Şi cȃt de fericiți eram și habar nu aveam… E foarte, foarte greu și frustrant ȋn același timp sǎ te ferești mereu de toți apropiații și sǎ ajungǎ sǎ-ți fie dor și de cei cu care vorbești zilnic. Dacǎ pȃnǎ nu demult distanțarea era asociatǎ cu nepǎsarea, acum ȋnseamnǎ RESPECT.
Toate hopurile care ȋți apar ȋn viațǎ sunt de fapt pregǎtirea pentru ceva bun ce va urma; dacǎ ȋnainte de a fi azi fericit nu exista ieri o cumpǎnǎ, nu am fi știut sǎ apreciem fericirea zilei de azi. Dacǎ nu am fi pierdut sau nu eram pe punctul de a pierde pe cineva drag, nu i-am aprecia pe cei de lȃngǎ noi. Pentru cǎ ȋi iubim doar pe acei fǎrǎ de care ne-ar fi greu sǎ trǎim, fǎrǎ de care am fi niște suflete ciuntite.
Cu cȃt ne-am ȋndepǎrtat fizic mai mult, cu atȃt s-au apropiat mai mult sufletele noastre. Cred cǎ a fost momentul sǎ se umple anumite goluri formate ȋn timp, pe care le-am trecut cu vederea și care acum ne-am dat seama cǎ dor. A fost momentul apropierii de unii și a debarasǎrii de alții; poate am reușit sǎ ajungem la un echilibru.
Cȃnd ne rugǎm unii pentru alții, sufletele noastre se țin de mȃnǎ!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu