Trec uneori zile ȋn şir
Fără să ştiu ce se ȋntamplă
În jurul meu şi-n lumea-ntreagă
Şi stau cu mainile-mi la tȃmplă.
Dar cȃnd ȋntr-un final
Aud durerea care strigă,
Întorc privirea către soare
Şi-i cer lui să mă ȋnvingă.
Plecat apoi peste cadavre
Şi plecat peste durere,
Ştiu că la final ȋnving
Căci soarele n-are putere.
Înving soarele cu uşurinţă
Căci ȋmi permite să-l ating,
Ştiu că greu ȋmi ȋnving eu-l
Dar am să lupt pană mă sting.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu